Lepădarea de credinţă

1 Timotei 4:1-16 ( Luca 18:7-8)

Scopul lecţiei: Să descoperim care sunt semnele ce-i identifică pe cei căzuţi din credinţă şi ce învăţături ar trebui să punem în practică pentru a creşte în credinţă şi a deveni buni slujitori.

Contextul lecţiei: În zilele din urmă, pe lângă formalism spiritual, robie materială, înmulţirea fărădelegii şi umanism, diavolul va folosi toate strategiile sale pentru a-i ademeni pe cei credincioşi de pe calea credinţei. Despre acest pericol ne-a anunţat Însuşi Domnul Isus, atunci cînd a ridicat întrebarea: „…când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ ?” (Luca 18:7-8)

Şi apostolul Pavel, Petru şi Ioan, ne înştiinţează că în zilele din urmă Satan va înşela pe mulţi credincioşi făcându-i să nu mai creadă (1 Tim.4:1; 2 Pet.3:3-4; 1 Ioan 2:18-19). Este uimitor să observăm că deşi continuă să meargă la biserică, tot mai mulţi creştini nu mai cred astăzi în naşterea din fecioară, în minunile, învierea în trup şi divinitatea Domnului Isus. Sunt tot mai mulţi cei care, deşi le place să se considere creştini, nu mai cred în rai şi iad, în înviere, în viaţa de apoi şi în judecata lui Dumnezeu. Statisticile actuale arată că nu există mare diferenţă între ceea ce spun despre aceste subiecte cei ce nu merg la biserică şi ce spun cei ce se consideră credincioşi.

Pentru a-i conduce pe oameni la această stare de necredinţă diavolul s-a folosit de unii slujitori ce au îmbrăţişat teologia liberală şi nu va ezita să-i folosescă pe unii ce se vor prezenta a fi noii Hristoşi (Mat.24:5-11).

Lepădarea de credinţă va determina o somnolenţă spirituală ( Mat.25:5; 1Tes.1-8), nepăsare faţă de Cuvântul Scripturii (2 Tim.4:1-4), lipsa rugăciunii şi a puterii spirituale (2 Tim.3.1-5), nefrecventarea bisericii şi neimplicare în evanghelizare.
Conţinutul lecţiei: În pasajul lecţiei biblice de astăzi observăm că după ce l-a anunţat pe Timotei că în zilele din urmă va fi un timp al lepădării de credinţă certificat de Duhul, (1Tim.4:1) apostolul Pavel descrie trăsăturile ce-i identifică pe cei căzuţi (1 Tim4:1-3), în contrast cu modul de viaţă al celor credincioşi ( 1 Tim4:5-16).

  1. Semnele ce-i identifică pe cei ce s-au lepădat de credinţă (1 Tim.4:1-3)

Diavolul care l-a făcut să cadă din credinţă pe Iuda în timpul slujirii Domnului Isus, sau pe Anania şi Safira, Dima şi Alexandru Căldărarul, în timpul slujirii apostolilor, va lupta cu toată puterea ca în vremea sfârşitului pe acestă listă să fie adăugate tot mai multe nume ale celor aleşi. Astăzi sunt mulţi membri şi slujitori ai bisericilor sataniste care se roagă diavolului pentru compromiterea şi căderea pastorilor şi a celorlalţi slujitori din Biserica lui Hristos.

Cei ce au alunecat de la credinţă pot fi identificaţi prin faptul că se lasă conduşi de duhuri înşelătoare, sunt atraşi de învăţături greşite (1 Tim.4:1) şi rătăcesc de la adevăr înşelaţi de cei ce răspândesc minciuni (1 Tim.4:2). Acest fapt ne arată că rătăcirea despre care i-a anunţat apostolul Pavel pe cei din Efes (Fapte 20:29-31), după numai câţiva ani, acum, când îi scrie lui Timotei, a devenit o tristă realitate.

Continuând prezentarea celor ce au căzut din credinţă, apostolul Pavel arată că aceştia au o conştiinţă moartă (1 Tim.4:2) şi luptă împotriva voii lui Dumnezeu, amestecând legalismul iudaic cu ascetismul păgân, nesocotind astfel Cuvântul Scripturii ( 1 Tim.4:3).

  1. Smnele ce-i identifică pe cei ce trăiesc prin credinţă (1 Tim.4:4-16)

După ce i-a prezentat pe cei ce s-au lepădat de credinţă, apostolul Pavel vorbeşte despre „cei ce cred şi cunosc adevărul„ (1 Tim.4:3/b-5), iar atunci cînd i se adresează lui Timotei mărturiseşte despre el că „se hrăneşte cu cuvintele credinţei şi ale bunei învăţături” (1 Tim.4:6).

Urmărind cuvintele adresate de apostolul Pavel lui Timotei şi celor credincioşi descoperim că aceştia sunt îndemnaţi să stea deoparte de învăţăturile lumii, pe care le numeşte „basme băbeşti” (1 Tim.2-4; 4:4;6:20; 2 Tim.2:16, 23; Tit 1:10-14), să crească în evlavie (1 Tim.4:7-8), să nu-şi piardă nădejdea (1 Tim.4:9-10), să proclame adevărul (1 Tim.4:11), să păstreze o bună mărturie ( 1 Tim.12-13) şi să înainteze în credinţă şi slujire (1 Tim.4:14-16).

Dacă cei ce au căzut de la credinţă sunt o pricină de poticnire, provoacă dezbinări şi conduc pe alţii în rătăcire ( 1 Tim.4:1-3), cei ce trăiesc prin credinţă au siguranţa mîntuirii şi lucrează pentru salvarea altora ( 1 Tim.4:16).

Întrebări pentru discuţie:

  1. Ce lucruri ne ajută să credem că în zilele din urmă va fi o vreme a lepădării de credinţă ?
    2. Ce căi foloseşte diavolul pentru a provoca lepădarea de credinţă?
    3. Care sunt semnele ce-i identifică pe cei căzuţi ?
    4. Care sunt cele mai frecvente „basme băbeşti” ce au ajuns mărturii de credinţă astăzi ?
    5. Care sunt semnele ce-i identifică pe cei ce trăiesc prin credinţă ?
    6. Potrivit îndemnurilor adresate de apostolul Pavel lui Timotei, care sunt domeniile în care un slujitor trebuie să fie un bun exemplu?
    7. Care sunt lucrurile asupra cărora trebuie să fii cu luare aminte pentru a înainta în credinţă şi slujire ?

Pastor Dan Boingeanu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *