Cuvântul lui Dumnezeu

Cuvântul lui Dumnezeu
„Care este rolul Bibliei în viaţa mea?”

Ceea ce diferenţiază creştinismul de orice altă religie din lume este pretenţia sa de a avea o autoritate absolută în scris de la Dumnezeu. De aceea, un lucru esenţial pentru creşterea creştinului în harul şi cunoaşterea lui Isus Hristos este a afla şi a crede cât mai mult din Cuvântul lui Dumnezeu. Principiile după care un creştin trebuie să-şi trăiască viaţa se găsesc în amănunţime pe paginile Cuvântului lui Dumnezeu.

Scopul acestui studiu este:
>> să prezinte noului creştin învăţăturile de bază despre Biblie
>> să arate cum Biblia se raportează la viaţa lui de fiecare zi
>> şi cum trebuie să călăuzească principiile biblice fiecare aspect al umblării în Isus Hristos.

I. Prezentarea Bibliei

Este universal acceptat faptul că există două surse pentru cunoştinţa umană: raţiunea (gândirea) şi experienţa. Amândouă sunt esenţiale pentru înţelegerea lumii din jurul nostru. Totuşi raţiunea şi experienţa nu răspund la cele mai profunde şi importante întrebări ale vieţii: „De unde am venit eu? Care este scopul existenţei mele? Voi merge undeva după moarte? Unde?”

Există oare vreo altă sursă de cunoaştere care să ne ducă dincolo de limitele raţiunii şi experienţei umane? O sursă care să răspundă la aceste importante întrebări ale vieţii?

Există o a treia sursă de cunoaştere numită revelaţie (descoperire). Această revelaţie este găsită în principal în Cuvântul lui Dumnezeu. Ea este acceptată de om prin credinţă. Biblia ne învaţă că Dumnezeu S-a revelat (arătat) pe Sine şi poruncile Sale în Sfintele Scripturi. În aceste Scripturi avem contact direct cu o Fiinţă infinită şi personală care a creat toate lucrurile pentru plăcerea Sa, care nu este limitată asemenea creaţiei Sale. El este un Dumnezeu atotputernic, atotcunoscător, prezent peste tot şi neschimbător.

Biblia descrie două forme de revelaţie: „generală” şi „specială”.

Revelaţia generală este disponibilă pentru toţi. Dumnezeu S-a revelat pe Sine nouă prin creaţia Sa – Psalm 19:1-6; Romani 1:20. Biblia învaţă şi că Dumnezeu a implantat cunoştinţa despre existenţa Sa în orice inimă umană – Romani 1:19; Eclesiast 3:11.

Revelaţia specială a lui Dumnezeu implică o comunicare mult mai directă cu omul prin vise, viziuni, îngeri, persoana lui Hristos Însuşi şi apoi prin Biblie, care este revelaţia scrisă a lui Dumnezeu – Psalm 16:7; 25:8,9; Neemia 7:5a. Biblia prezintă planul lui Dumnezeu pentru răscumpărarea omenirii. Toţi au păcătuit şi toţi au nevoie să fie răscumpăraţi. Voia lui Dumnezeu pentru om şi legătura dintre om şi planul lui Dumnezeu pentru istorie este tema şi subiectul principal al Scripturilor.

Dumnezeu a ales să se descopere pe Sine în mod progresiv (adică puţin câte puţin, din aproape în aproape). Cu trecerea timpului mai mult şi mai mult a fost revelat şi pus în scris despre Dumnezeu, despre voia Lui şi despre căile Lui. Când a fost completat Noul Testament, revelaţia scrisă a lui Dumnezeu a fost încheiată.

II. Scriptura este unică în mai multe privinţe

A. Este unică în realizare:
Este scrisă de 40 de autori de-a lungul a 1600 de ani şi totuşi este unitară.

B. Este unică în păstrare:
Dumnezeu nu numai că a inspirat Scripturile, dar le-a şi păstrat peste ani în ciuda eforturilor a numeroşi duşmani.

C. Este unică în afirmaţii:
Peste 25% din Biblie a avut natură profetică la data scrierii. Biblia scrie despre cer, despre iad, despre mântuire şi osândire veşnică, despre veşnicia trecută şi viitoare. Ea pătrunde în esenţa tuturor problemelor majore ale vieţii.

D. Este unică în efect:
Nici o altă carte nu are aşa profundă influenţă asupra vieţilor oamenilor.

E. Este unică în multe alte privinţe:
• Nici o altă carte din lume nu a fost copiată de mână sau tipărită în atât de multe ediţii şi tiraje ca Biblia.
• Nici o altă carte din lume nu este tradusă în mai multe limbi.
• Nici o altă carte din lume nu a fost şi nu este mai studiată (atât de specialişti cât şi de oameni simpli).
• Nici o altă carte din lume nu are atât de multe comentarii.
• Nici o altă carte din lume nu a fost mai mult proclamată.
• Nici o altă carte din lume nu a stârnit mai multă împotrivire.
• Nici o altă carte din lume nu a fost mai mult lăudată, atât de oameni simpli cât şi de intelectuali.
• Nici o altă carte din lume nu a salvat şi binecuvântat mai mulţi oameni stricaţi sau care erau în pragul sinuciderii, disperării, etc.
• Pentru nici o altă carte din lume nu au fost atât de mulţi oameni care să şi dea viaţa.

III. Insuflarea Bibliei

Autorul Bibliei este Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Biblia este cartea-sursă a cunoştinţei noastre despre Dumnezeu. Este cartea care conţine adevărul divin şi ghidul către viaţa veşnică.

Cuvântul „Biblie“ vine dintr-un cuvânt grecesc „biblos” care înseamnă carte. Biblia este alcătuită din 66 de cărţi şi este împărţită în două mari secţiuni numite Vechiul Testament, care conţine 39 de cărţi şi Noul Testament, care conţine 27 de cărţi.

2Timotei 3:16 spune că „toată Scriptura este insuflată…”. Ce înseamnă „insuflată”? 2Petru 1:21 explică astfel: „…oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt”. În mod supranatural, Duhul Sfânt a făcut ca oamenii să pună în scris exact cuvintele lui Dumnezeu pe care le-au proorocit cu gura lor. Dumnezeu a „mânat” (îndemnat, călăuzit), pe oameni să spună (insuflarea) şi apoi să scrie (păstrarea) cuvintele Sale.

Noi credem că Scriptura este Cuvântul lui Dumnezeu fără greşeală, inspirată în totalitate, păstrată de Dumnezeu.

Citeşte şi gândeşte la: Evrei 1:1; Ieremia 1:9; 45:1,2a; 2Samuel 23:2; Psalm 19:7.

IV. Ce spune Biblia despre ea însăşi?

Psalmul 119 este cel mai lung capitol din Biblie şi are ca subiect Cuvântul Domnului. Nici un alt capitol din Biblie nu conţine mai multe detalii despre Scriptură. Cu excepţia a 3 versete, din 176, toate celelalte (adică 173) vorbesc despre Cuvântul lui Dumnezeu.

A. În Psalmul 119 se folosesc diferiţi termeni cu referire la Scriptură:
• Legea Domnului
• Mărturiile Domnului
• Căile Domnului
• Învăţăturile Domnului
• Orânduirile Domnului
• Poruncile Domnului
• Judecăţile Domnului
• Cuvântul Domnului

B. Psalmul 119 ne învaţă ce este Biblia pentru credincios:
• sfătuitor – v.24
• prilej de cântare – v.54
• bogăţie – v.72
• desfătare – v.77
• candelă, lumină – v.105
• bucurie – v.111
• adevăr – v.142
• sprijin – v.175

C. Psalmul 119 arată ce face Biblia pentru credincios:
• dă fericire – v.2
• dă îndreptare – v.9
• îl ajută să nu păcătuiască – v.11
• îl ridică – v.28
• îi făgăduieşte – v.38
• dă viaţă – v.50
• îl înviorează – v.93
• îl face înţelept – v.98
• dă învăţătură –v.99
• dă pricepere – v.100
• dă revelaţie – v.130
• dă pace – v.165

D. Psalmul 119 arată responsabilităţile credinciosului faţă de Cuvântul lui Dumnezeu:
• să-l păzească – v.4
• să-l înveţe – v.7
• să-l memoreze – v.11
• să-l vestească – v.13
• să nu-l uite – v.16
• să se încreadă în el – v.42
• să-l caute – v.45
• să nu se abată de la el – v.51
• să-l creadă – v.66
• să fie dedicat lui – v.80

Scripturile au fost inspirate şi păstrate de Dumnezeu pentru ca oamenii să poată avea un ghid perfect care să le dea mântuirea şi sfinţirea zilnică. Scopul omului mântuit pe pământ este să dea slavă lui Dumnezeu, făcând voia Sa pe care o găseşte în Biblie.

Folosul Scripturii este arătat şi în 2Timotei 3:16:

A. învăţătură
• ce este bine; adevărul despre Dumnezeu, om şi mântuire; ce este de folos pentru viaţa veşnică, etc.

B. mustrare
• ce este rău; arată păcatul, etc.

C. îndreptare
• cum să scapi de rău

D. înţelepciune
• cum să rămâi bine

Scopul final este: „pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.” (v.17).

V. Cuvântul lui Dumnezeu lucrează în mântuirea oamenilor

Pentru ca un om să fie mântuit, el trebuie să creadă ce spune Biblia despre Hristos, păcat, iad, cer, Dumnezeu, om şi mântuire.

A. 1Petru 1:23 spune că un om este născut din nou prin Cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul aduce naşterea din nou.

B. Omul primeşte viaţa veşnică prin credinţă – Ioan 6:47; iar credinţa vine prin Cuvântul Domnului – Romani 10:17.

C. Evanghelia (Cuvântul lui Dumnezeu) este puterea care mântuieşte pe oameni – Romani 1:16.

D. Predicarea (Cuvântului) este mijlocul rânduit de Dumnezeu pentru mântuirea oamenilor – 1Corinteni 1:21.

VI. Câteva principii de bază pentru studierea Bibliei

A. Studierea Bibliei depinde de atitudinea inimii
Ez.14:1-5 (v.3b,4b – unul care nu vrea să asculte pe Dumnezeu, nu Îl întreabă cu inimă curată, ci din motive urâte;v.5 – totuşi Dumnezeu este posibil să-i vorbească spre a-l osândi; v.7,8 – corect: v.6)

B. Trebuie ţinut cont de context
2Petru 1:20; Isaia 28:10

C. Cuvântul trebuie împărţit corect
2Timotei 2:15 (este un cuvânt pentru necredincioşi; este un alt cuvânt pentru Israel; este un alt cuvânt pentru Biserică; este un cuvânt despre trecut; este un cuvânt pentru prezent; este un cuvânt pentru viitor; etc.)

D. Cuvintele sunt cheia unei înţelegeri corecte
Proverbe 30:5,6

E. Atenţie la citire (literal sau metaforic)
Luca10:26 (ex. Ioan 6:35,48,51,54-56; etc.)

F. Interpretarea nu se face după păreri personale
2Petru 1:21

G. Biblia trebuie înţeleasă în ansamblu
1Corinteni 14:40

VII. Verificare

Notă: După ce aţi studiat, răspundeţi din memorie la următoarele întrebări. Răspunsurile se dau pe o foaie separată, toate în scris, şi se înmânează conducătorului de grup la întâlnirea următoare.

1. La ce nu pot răspunde raţiunea şi experienţa?
2. Care este a treia sursă pentru cunoaşterea umană?
3. Explicaţi diferenţa între revelaţia generală şi cea specială.
4. Spuneţi câteva din aspectele în care Scriptura este unică.
5. Descrieţi procesul de insuflare şi păstrare a Bibliei.
6. Spuneţi care este folosul Scripturii (2Timotei 3:16,17).
7. Explicaţi cum lucrează Cuvântul la mântuirea omului.
8. Spuneţi cinci reguli pentru studiul Scripturii.
9. Care sunt neclarităţile dvs. cu privire la cele învăţate?
10. Scrieţi din memorie Psalmul 119:11.

Verset de memorat:
„Strâng Cuvântul Tău în inima mea,
ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!”
Psalmul 119:11

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *